FAMILIA MARINA DIN NOVI SAD

8 martie 2009

 

 
 
 

O OAZĂ DE ROMÂNISM

   
        Una dintre familiile Marina din Novi Sad este şi cea a cunoscuţilor jurişti, ziarişti şi publicişti, scriitori şi editori, istorici literari şi promotori culturali.   

         Lucian Marina (n. 26 iulie 1954, la Vârşeţ) este o personalitate distinsă a vieţii cultural-ştiinţifice a românilor din Serbia. Cunoscutul animator cultural continuă bogata tradiţie din moşi strămoşi de cărturari şi activişti culturali, iluminişti şi lucrători cultural-ştiinţifici. 
       Dragostea faţă de carte, istorie, muzică, artele frumoase şi cultură în genere, împreună cu soţia Steluţa a înfiripat-o şi fiului Andrei (n. 5 octombrie 1983) şi fiicei Elena Andrea (n. 24 decembrie 1987). 
       Destinul lui Lucian Marina a fost să fie un bun român, odată ce a fost născut din bravi părinţi români: tatăl Coriolan (n. 14 decembrie 1931- d. 9 iunie 1998), agronom de origine din satul Voivodinţ, de lângă oraşul Vârşeţ, supranumit Satul Voievodului, atestat documentar din 1446 şi mama Livia – ,,pedagog de şcoală veche” – cunoscută ca Leana n. Brenici, a lu’ Crăciun (n. 9 august 1933). 
 
  

 
 
Aurel Marina a fost membru al Corul din Voivodinţ care în anul 1937
 a cântat la jubileul de 10 ani ai Asociaţiuniii ,,ASTRA" din Iugoslavia
  
        Lucian a fost educat în spiritul românismului, atât de bunicul său Aurel a lu’ Păun Soare (cantor, corist şi activist cultural la Casa de Cultură) cât şi de tatăl Coriolan dar, în special, de bunica Livia-Liva Brenici, mai târziu Barbulov, respectiv de mama sa Livia-Leana, o învăţătoare deosebit de dotată, care a terminat în limba română Şcoala Normală din Vârşeţ iar, apoi, a absolvit şi Institutul de Pedagogie, fiind un pedagog deosebit de apreciat şi laureat pentru munca sa fără abnegaţie cu multe premii inclusiv şi cu Medalia ,,Partizanski učitelj" (Învăţătorul partizan). 
 
 
Elevii din clasele I-a şi a III-a a Şcolii generale din Straja, în anul şcolar
 1957/58, cu învăţătoarea Livia-Leana Marina, de altfel director al Şcolii 
 
       Lucian Marina a absolvit în limba română Şcoala generală ,,Olga Petrov-Radišić“ (1969) şi Liceul ,, Borislav Petrov-Braca" din Vârşeţ (1973). Este absolvent al Facultăţii de Drept din Novi Sad (1978), unde a obţinut titlul de jurist.
       A absolvit şi Facultatea de Ştiinţe Politice din Zagreb, Republica Croaţia. Este primul român din Serbia care şi-a luat licenţa în jurnalistică.
       În perioada anilor 1978-1988, a fost crainic la Postul de Radio Novi Sad, apoi, ziarist în Redacţia comună pentru programul în limba română la Postul de Radio şi Televiziunea Novi Sad, respectiv redactor de emisiune, de rubrică, redactor de schimb şi redactor-comentator la Postul de Radio Novi Sad, iar din 1988, redactor-comentator, reporter de război, redactor de emisiuni complexe şi redactor-realizator la Televiziunea Novi Sad – Radio-Televiziunea Serbiei până în anul 2006, continuând să fie apoi redactor-prezentator la Radio-Televiziunea Voivodinei,  TV Novi Sad.
 
 
 
 
       Steluţa Marina (n. 10 ianuarie 1951) provine tot din părinţi români: mama Miliţa, născută în familia Boleanţu din Satu Nou şi tatăl Petru Barbu – Tita din Petrovasâla. Şcoala generală în limba română a terminat-o la Petrovăsâla iar, la Liceul ,,Uroš Predić” din Panciova a terminat clasa întâi pentru ca şcolarizarea să şi-o continue la Liceul ,,Borislav Petrov-Braca” din Vârşeţ pe care l-a absolvit în anul 1970. În anul 1974 şi-a luat licenţa la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Belgrad unde, la Secţia pentru relaţiile politice externe, a studiat diplomaţia. 
  

Stela Marina la Simpozionul International care a avut loc
în anul 1998 la Bucureşti şi a întrunit redactorii posturilor
 de radio din lume care transmit program în limba română
 
       Stela Marina lucrează în Redacţia programului în limba română a Postului de Radio Novi Sad din 15 aprilie 1975. A lucrat şi în redacţia comună care, la începutul activităţii Televiziunii Novi Sad, a pregătit programul în limba română şi pentru Postul de Radio şi pentru Postul de Televiziune Novi Sad. A fost redactor-responsabil adjunct şi redactor şef al Redacţiei Programului în limba română al Postului de Radio Novi Sad unde şi astăzi lucrează ca redactor. 

 
 
 
       În casă, Steluţa este stâlpul familiei Marina. O soţie fidelă şi mamă grijulie care ţine foarte mult la integritatea familiei şi are în permanenţă grijă atât de copii cât şi de alimentaţia sănătoasă, curăţenia în casă şi buna organizare a obligaţiilor familiale. Are mare înţelegere pentru activităţile desfăşurate de soţul Lucian pe care îl sprijină în activitate, preluând deseori unele obligaţii în familie pentru ca acesta să îndeplinească cu succes unele planuri şi proiecte pe care şi le-a propus să le înfăptuiască în interesul obştesc. 
 
 
         Lui Lucian care a deţinut şi deţine funcţii responsabile, după cum ne-a mărturisit, în esenţă, nu-i place politica din cauza metodelor perfide, murdare, care îi sunt stranii. Dar, merită spus că, a fost şi membru al Prezidiului Uniunii Tineretului din Novi Sad, deputat în Adunarea oraşului Novi Sad, în două mandate preşedinte al Consiliului Executiv al Comunităţii Autoconducătoare de Interese pentru tineret şi sport în perioada când s-a construit Centrul Sportiv şi de Afaceri din Novi Sad – SPENS, merituos fiind şi pentru adoptarea deciziilor privind terminarea bazinelor de înot acoperite deoarece, ulterior, piscinele în aer liber au rămas neterminate. 

 Lucian Marina, preşedintele S.L.R. cu oaspeţii din Serbia, România,
Germania şi Muntenegru la o recepţie la Primăria oraşului Zrenianin 
 

       Lucian a fost şi membru al Consiliului Executiv al Congresului (Mondial) al Românilor de Pretutindeni, membru al Consiliului Naţional al Românilor din Uniunea statală Serbia şi Muntenegru (în prima componenţă). După cum ne-a spus, de fapt, a fost ales şi prim-vicepreşedinte al Consiliului Naţional dar, ,,grupul celor zece nemulţumiţi”, în lipsă de cvorum, în mod perfid au cooptat un nou membru şi au ales o nouă conducere a Consiliului Naţional. 
        Metode politice murdare, precum şi interesele de grup şi personale, dar în special cheltuirea iraţională a mijloacelor menite activităţii minorităţii române l-au determinat să nu se mai includă nici măcar în procedura de a deveni candidat de membru pentru al doilea mandat al Consiliului Naţional, organism parastatal a cărui activitate deseori ziarişti au calificat-o ca ,,Scandal. Batjocoră. Obrăznicie. Hoţie culturală. Circ. Interese personale. Local patriotism…"  

 

Devotat românismului, Lucian este principalul organizator
al ,,Memorialului Radu Flora" cu Simpozion Internaţional

  
        Lucian Marina şi-a găsit teren pentru a se manifesta şi ajuta românii şi Neamul pe tărâm cultural în special în cadrul Societăţii de Limba Română din Voivodina, pe care o consideră o micro Academie de Ştiinţe a Românilor din Serbia şi pe care o conduce cu mult elan, pasiune şi perspicacitate mai mult de un deceniu şi jumătate. În cadrul acesteia a înfiinţat Cenaclul Literar ,,Radu Flora” şi Trupa Românească de Teatru Experimental ,,Talia” din

Novi Sad

.  Totul a încununat cu înfiinţarea la Novi Sad, în ,,Atena sârbească”, a Bibliotecii Româneşti ,,Nichita Stănescu”.

 
 
La bustul lui Radu Flora din Alea personalităţilor
ilustre în Parcul Karadjordje din Zrenianin
 
       Tradiţional organizează şi ,,Memorialul Radu Flora” în cinstea renumitului om de ştiinţă român şi fondator al S.L.R., precum şi tradiţionala Tabără de Creaţie supranumită ,,Colonia Literară”. A reluat activitatea editorială şi a înfiinţat şi o Bibliotecă virtuală iar, ca promotor cultural, a tulburat lâncezeala provincială şi a îmbogăţit viaţa culturală a românilor şi de la nord şi de la sud de Dunăre.
 
 
 
Lucian Marina este unul dintre fondatorii primei şi unicei
Biblioteci româneşti din Novi Sad – ,,Atena Sârbească" 
 
       În permanenţă organizează noi şi noi manifestări culturale, reuniuni ştiinţifice, cursuri de perfecţionare, ateliere de creaţie şi ale tinerilor traducători, manifestări laico-religioase prin care se cultivă limba română literară şi se contribuie la păstrarea tradiţiilor, a identităţii şi a patrimoniului naţional. O muncă atât de prodigioasă a fost încununată şi cu numeroase premii, medalii, titluri onorifice şi diplome, atât în calitate de ziarist, redactor sau publicist, editor, traducător sau analist, istoric literar, regizor sau creator.
        Amintim astfel măreţele recunoştiinţe ale Ministerului de Externe al Republicii Federale Iugoslavia şi ale Prezidiului Voivodinei, respectiv Premiul Radioteleviziunii Serbiei, precum şi al Televiziunii Novi Sad, pentru succesul şi curajul prezentat ca reporter de război în Revoluţia română din anul 1989, apoi Premiul pentru filmul documentar ,,Românii din Voivodina”, transmis în premieră absolută, în două ţări, în Serbia la Televiziunea Novi Sad şi, în aceiaşi seară, la Timişoara la Festivalul Euro-Vest, eveniment televizat de România Internaţional şi vizionat pe 4 continente.
 
 
        Merită menţionat şi Premiul întâi (ex echo) cucerit de Lucian la Festivalul Internaţional de Film pentru documentarul ,,Românii din comuna Apatin” şi Premiul doi  (ex echo) la Festivalul Internaţional de ETNO FILM pentru documentarul ,,Paştele la Satu Nou”, obiceiurile precum ,,Ciuraleşa”, ,,Mătcălăul”, ,,Rusaliile”, ,,Nedeia”, ,,Crăciunul” fiind, de altfel, importalizate şi în alte filme documentare foarte bine apreciate. Impresionează şi cele mai noi filme documentare despre românii din Timoc precum ,,Biserica de la Malainiţa”, ,,Crucea are putere de Biserică” (despre Troiţa de la Sămărinovăţ), ,,Muma Pădurii”, ,,Magie şi credinţă” etc.

 

 Lepomir Ivković, Vesna Stanković, Dušica Novaković şi Zoran Pajtić
sunt protagoniştii spectacolului cu piesa ,,Muma Pădurii", prima şi
unica piesă de teatru pusă în scena de românii din sudul Dunării
 
       Lucian Marina este membru al Academiei ,,Mihai Eminescu” cu sediul la New Delhi – India, Membru de onoare al Congresului Naţional pentru Societatea şi Cultura Română, Membru de onoare al Centrului universitar din Chişinău – Republica Moldova şi deţinător a unui număr mai mare de recunoştiinţe ale diferitor asociaţii culturale ale românilor din S.U.A, Germania, Ungaria, Ucraina, Bulgaria, Macedonia etc… Pentru activitatea pe tărâm cultural, desfăşurată de două decenii şi la actualul Institut pentru Cultură al Voivodinei, unde redactează şi revista culturală plurilingvă ,,Most” (Puntea) care apare în 14 limbi, precum şi pentru contribuţia la stabilirea punţilor culturale cu românii din Europa, Asia, Africa şi America, pe merite a primit ,,Medalia de onoare” a Institutului American pentru Bibliografie, apoi Medalia de aur a Editurii ,,Biblioteca pentru toţi” din Bucureşti, Medalia de argint decernată de Radio Moldova şi Premiul cu medalia ,,Pamfil Puşcariu” (cel mai bun ziarist analist român) iar, înainte de toate cel mai însemnat premiu al culturii voivodinene ,,Scânteiele culturii”, Premiul ,,Punţi culturale”, Premiul ,,Hercules”, Premiul Poeţilor din Balcani, Premiul ,,Nichita Stănescu”, Premiul ,,Radu Flora”…    

 

Excelenţa Sa Ion Macovei, ambasadorul României la Belgrad
a participat şi la ,,Colonia Literară 2007" organizată de S.L.R.
        
        Steluţei, în schimb, îi place politica pentru care s-a şi şcolarizat odată ce a studiat diplomaţia, astfel că, în calitate de redactor de emisiune, redactor de schimb sau redactor de resort a conceput, ansamblat şi redactat zeci şi sute de emisiuni radio transmise atât în ţară cât şi peste hotare. Trebuie neapărat consemnat meritele care incontestabil îi revin pentru stabilirea colaborării cu Radio România-Bucureşti şi cu Radio Timişoara şi Postul Teriorial de Radio Iaşi. La înfăptuirea acestui proiect nu s-a bucurat de sprijinul colegilor sceptici, excepţie fiind soţul Lucian care s-a angajat la realizarea unei serii de emisiuni ,,Ambasade radio”, cu oaspeţi în studiou şi telefoane deschise pentru ascultători, emisiuni care se transmiteau în direct în acelaşi timp la Postul de Radio Novi Sad şi la Postul de Radio Timişoara. Aceste emisiuni au rămas exemplu pentru urmaşi, emisiuni de referinţă. Steluţei îi revin meritele şi pentru trasarea unor noi căi de colaborare pe undele herţiene între Radio Novi Sad şi Radio Iaşi, respectiv Radio Moldova. Anume, Steluţa  este cea  care a iniţiat, conceput, redactat şi realizat şi prima emisiune contact Radio Novi Sad-Radio Bucureşti, o creaţie radiofonică originală sub genericul ,,Floare de latinitate”, devenită apoi stereotip şi pentru alte emisiuni similare organizate de Radio Bucureşti cu diferite posturi de radio din afara graniţelor României care transmit programe în limba română. Acum, la Radio Novi Sad redactează ,,Radiojurnalul” dar, în mod special cu mare pasiune şi pricepere redactează emisiunea ,,Europa în casă ta”, o emisiune de autor care se bucură de un interes tot mai mare, ceea ce contribuie ca şi autorul care a conceput-o să o redacteze cu o tot mai mare plăcere. 
 
 
 
       Steluţa preferă în genere muzica autentică, în special cea românească cu care a crescut căci, unchiul Colă (Nicolae) Barbu care se pricepea la tehnică, aparatele de radio şi undele herţiene a ansamblat fratelui său mai tânăr Tita un aparat de radio care în familia Barbu a fost în permanenţă inclus şi poziţionat pe undele Postului de Radio Novi Sad, programul în limba română, unde se transmitea muzică populară. Tatăl Steluţei, Petru Barbu-Tita prefera cântecele ,,O ce dulce este viaţa” şi ,,Măi Ionel, Ionelul mamii” cu care a fost petrecut şi pe drumul în cele veşnice iar, Steluţa a îndrăgit romanţele interpretate de Ioana Radu, dar îi plăceau mult şi baladele populare, precum şi doinele lui Durăin, Bocăluţ… şi ale altor rapsozi din Banat şi nu numai. Astfel, cu Orchestra de muzică populară românească a Postului de Radio Novi Sad a făcut şi înregistrări-pilot ale renumitelor cântece ,,Mi-e dor” şi ,,Cântecul lui Mantu”.  
         Dragostea faţă de muzică a transmis-o şi copiilor, astfel că atât fiul Andrei cât şi fiica Elena Andrea au terminat Şcoala de muzică ,,Isidor Bajić” din Novi Sad, secţia pian. Andrei a obţinut chiar şi unele rezultate mai însemnate la competiţii. Amintim astfel, Premiul I cucerit la Competiţia republicană pentru pian care a avut loc la Niş.  
 
  
Andrei Marina cu prietenul său Petar la Campionatul
 mondial la fotbal care a avut loc în 2006 în Germania
 
Dar fiindcă veni vorba de pasiuni şi hoby, să precizăm că, Steluţa la fel ca şi soţul Lucian, preferă culoarea negru-alb şi este un mare fan înainte de toate al echipei de fotbal ,,Partizan”, dar şi în genere al cluburilor ,,Partizan” în alte ramuri sportive. Dragostea faţă de clubul ,,Partizan” datează la Steluţa din copilărie când împreună cu tatăl ei a mers la meciurile clubului îndrăgit ca un suporter înflăcărat. 
  

 
Steluţa lângă poetul Slavco Almăjan la ediţia a 30-a a Tabărei
 de creaţie a scriitorilor români supranumită ,,Colonia Literară"
    
Acum, în familia Marina, cel mai mare microbist şi fan al clubului ,,Partizan” este fiul Andrei care urmăreşte cu regularitate meciurile clubului îndrăgit, chiar şi în deplasare, la nevoie şi peste hotare. Să nu mai vorbim de meciurile selecţionatei sau evoluarea sportivilor noştri la Jocurile Olimpice, meciuri pe care le urmăreşte cu drag indiferent unde şi la ce oră se desfăşoară. Aceste meciuri se urmăresc cu maximă regularitate în care sens, având în vedere marea sa pasiune, pentru Andrei nu a constituit o problemă ca în urmă cu doi ani să se deplaseze cu avionul în Germania pentru a urmări Campionatul mondial la fotbal. Bineînţeles, ca oricărui tânăr îi place şi muzica rock & roll, punk, dar şi blues. În plus, îi este dragă o brunetă cu care împărtăşeşte şi dragostea faţă de muzică şi literatură, faţă de scriitori fie că sunt autori de best-seller sau clasici ruşi, lucru explicabil odată ce simpatica Snežana studiază limba rusă.
   

  Andrei Marina cu prietena lui Sneža

Lucian Marina a fost membru al Uniunii Ziariştilor din Iugoslavia respectiv, acum, este membru al Asociaţiei Ziariştilor din Serbia, preşedinte al Comitetului de înfiinţare a Uniunii Scriitorilor Români din Serbia, fondator a Societăţii de Prietenie Sârbo-Română, al Asociaţiei de Frăţie Sârbo-Română şi al Forumului Intelectualilor Români. A fost şi vicepreşedinte al Consiliului Festivalului de Muzică şi Folclor al Românilor din Voivodina şi membru al Consiliului Zilelelor de Teatru al Românilor din Voivodina, respectiv fondator şi coordonator-şef al Trupei de Teatru Românesc Experimental ,,Talia”, membru al Juriului ,,Zilelor de Teatru al Românilor din Voivodina”, precum  şi al Juriului Festivalului ,,Tinereţea cântă”, apoi fondator şi organizator principal al manifestării ,,Românca – Miss Serbia” şi coorganizator al Festivalului ,,Joc Românesc” organizat la Jitcoviţa, în comun cu românii din Sudul Dunării.
  
Lucian e redactor, editor şi autor a mai multor cărţi interesante.
Este membru al Asociaţiei Istoricilor Bănăţeni cu sediul la Timişoara, precum şi membru al Comitetului de Cercetători al Institutului American pentru Bibliografie.
Este redactor al revistei multilingve ,,Most" (Puntea) editată de Institutul pentru Cultură a Voivodinei, precum şi redactor al publicaţiilor S.L.R.. respectiv redactor-şef al ziarului ,,Limba română” tipărită de S.L.R. A fost fondator şi membru al redacţiei revistei  ,,Gimnazialac" (Liceistul) în care s-au tipărit texte în limbile sârbă, română şi maghiară, apoi fondator şi membru al redacţiei ziarului ,,Secolul XX”, precum şi membru al redacţiei revistei ,,Tribuna tineretului"  şi a revistei bilingve sârbo-române de cultură ,,Ogledalo-Oglinda” (în calitate de coorganizator al tradiţionalelor Întâlniri ,,Scriitorii la frontieră”, întâlnire a creatorilor literari români şi sârbi din România şi Serbia, la care de 15 ani S.L.R. este unul dintre coorganizatori.
 
 
 Lucian Marina, Milan Lisov, Ileana Ursu şi Slavomir Gvozdenović
la tradiţionalele ÎNTÂLNIRI  –  ,,SCRIITORII LA FRONTIERĂ" 

 
Internetul este o pasiune comună a familiei. Tatăl Lucian apoape că nu se desparte de calculator, Andrei pe lângă meciurile sportive şi muzică, la calculator îşi petrece timpul pe Internet, în compania programului ,,Face book” sau a jocurilor strategice care constituie o relaxare după o zi de muncă istovitoare. Acum este mândru de faptul că, a ascultat de tata să înveţe bine, căci după ce a terminat anul doi de studii la Facultatea de Drept, cu nota medie 10.00, Andrei ca unul dintre 5 cei mai buni studenţi ai Universităţii din Novi Sad s-a bucurat de o bursă de la Consiliul Executiv al Voivodinei, fapt care a însemnat că, odată ce termină studiile are şi un post de muncă asigurat la Executivul Provinciei. Acum, lucrează  ca jurist – colaborator de specialitate la Secretariatul provincial pentru politica socială şi demografie .
 

 
 
Elena şi Lucian la nuntă la  prietenii din sudul Dunării:

mireasa Iasmina şi mirele Iviţa Glişici din satul Jitcoviţa
 
 Elena Andrea Marina este cel mai tânăr membru al familiei şi cel mai dezmierdat. Născută în Seara de Ajun a anului 1987, Elena a fost cel mai frumos cadou de Crăciun pentru Steluţa şi Lucian, precum şi pentru frăţiorul ei mai mare Andrei care poartă numele Sfântului Andrei, patronul spiritual al Românilor. Andrea poartă numele aceluiaşi sfânt, dar şi a Sfântei Elena, fiind o fiică adorată, în această familie de români ortodocşi, creştini de bună credinţă.
 
 
Pentru Elena Andrea Marina care, pe lângă muzică a ştiut să înregistreze şi rezultate remarcabile la Competiţiile republicane la Limba latină, Internetul este o sursă de informare, de documentare şi de verificare a cunoştiinţelor necesare unei studente la anul trei a Facultăţii de Matematică a Universităţii din Novi Sad.
 

   
               Elena Andrea Marina cu prietenul ei Zaviša  
  
Elena preferă culoarea mov, trandafirul îi este floarea îndrăgită iar Zaviša fiinţa iubită. Acest tânăr chipeş, înalt şi zvelt îi înseninează momentele triste şi o face să tresară ca o caprioară plină de elan, dragoste şi voie bună, ca o pisică cu nasul mic şi umed cu blana catifelată, ce toarce mulţumită fiind mângâiată şi adorată.

  
  
Elena Marina, Lavinia Tăpălagă, Oana Ursulescu şi Maria Nenadić
la manifestarea ,,Colindătorii la Casa Românească din Novi Sad"
  

 Elena cântă sau mai bine zis a cântat la pian căci, acum, studiile nu îi permit prea mult acest lux, şi pe lângă timpul petrecut cu fiinţa iubită, mai trebuie să-şi găsească timp şi pentru câinele ei drag Becky. Să nu mai vorbim de aerobic şi prietenele fidele precum Sanja, Cristina, Jovana, etc., cu care comunică prin Internet, de la cel mai nou lap-top, primit cadou de la tata pentru succesul înregistrat la studii, căci nu este chiar aşa de simplu ca deja în termenul din iunie să depuni toate examenele, cel puţin nu la Facultatea de Matematică. Evident, se pricepe la matematică la fel ca şi tata, dar înainte de toate bunica Leana – Livia (n. Brenici), de care colegii de generaţii îşi amintesc că, deseori o corecta când greşea şi pe regretata profesoară Paracheva Doban care le preda obiectul Matematica.  
Ionel MIAT 

 

Posted by in Diverse | No Comments »

ZIUA MONDIALA A POEZIEI

7 martie 2009
   

 

  21 MARTIE – ZIUA MONDIALĂ A POEZIEI

           
             Anul acesta, pe data de 20 martie, începe echinocţiul de primăvară, iar ziua de 21 martie este sărbătorită ca Ziua Mondială a Poeziei. Ce alăturare mai fericită am putea căuta, alta decât cea dintre primăvară şi poezie?
            Până nu demult, consacrată, în urma deciziei Naţiunilor Unite, a fi numai Ziua Eliminării Discriminării Rasiale, 21 martie este proclamată a fi şi Ziua Mondială a Poeziei. Începutul a fost făcut în timpul celei de a 30-a sesiuni susţinute la

Paris

în octombrie – noiembrie 1999, iar scopul principal al acestei acţiuni întreprinse de UNESCO a fost de a sprijini diversitatea lingvistică prin intermediul poeziei.

            Fiecare cultură se identifică cu poeţii săi prin abilitatea lor de a insufla viaţă dorinţelor, viselor şi speranţelor. Astfel. Societatea de Limba Română din Voivodina şi a decis să marcheze festiv şi anul acesta Ziua Mondială a Poeziei. Anume, s-a apreciat că, această zi e o ocazie fericită de a se celebra poezia, poeţii şi persoanele care apreciază poezia sub toate aspectele ei şi de a-i da o recunoaştere dând un impuls nou momentelor naţionale, regionale şi internaţionale. Iar, în cazul concret, totodată şi cu scopul de a continua vocaţia universală a poeziei în serviciul diversităţii culturale şi pentru a o readuce la rolul său tradiţional, în viaţa comunităţii românilor de pe meleagurile noastre.
            Cu prilejul Zilei Mondiale a Poeziei, Societatea de Limba Română din Voivodina în colaborare cu societăţile similare ale altor popoare şi minorităţi naţionale din Voivodina care se ocupă de păstrarea şi cultivarea limbii materne, respectiv de stimularea creaţiei literare şi promovarea culturală, la 21 martie, la Institutul pentru Cultură al Voivodinei va organiza un atelier plurilingv al traducătorilor. Reuniunea pe care S.L.R. o va organiza cu prilejul Zilei Mondiale a Poeziei se va desfăşura sub genericul ,,Poezia – inspiraţie pentru traducere”.

 
                                                                  L.

MARINA

 
                                                          
 

21 MARTIE– ZIUA MONDIALĂ A POEZIEI
 

 

Ziua de 21 Martie – Ziua Mondială a Poeziei a fost sărbătorită astăzi în întreaga lume prin diverse manifestări culturale.

 

,,Poezia este una dintre cele mai vechi religii de pe pământ. Ea este ambasada etimologică a Creaţiei şi ne însoţeşte peste tot, în spirit, pe drumul de la profan la sacru”. Aceasta a subliniat Lucian Marina, preşedintele Societăţii de Limba Română din Voivodina la reuniune care a avut loc astăzi la Novi Sad , la Institutul pentru Cultură al Voivodinei unde Ziua Mondială a Poeziei a fost marcată printr-o manifestare culturală organizată în mod tradiţional de Comitetul de coordonare al tuturor societăţilor de limbă, literatură şi cultură ale popoarelor şi minorităţilor naţionale din Voivodina.

 

Poezia este mai mult decât un dar dumnezeiesc, cum ziceau bătrânii eleni. Poezia este ,,muzică prin excelenţă” cum afirma Stephane Malarmé. Poezia este,- după cum spunea Edgar Allan Poe – ,,o creaţiune ritmică a frumuseţii, proprie incineraţie, aţâţare a sufletului, elevaţie a lui”. Aceasta a subliniat Lucian Marina, preşedintele Comitetului de organizare al Atelierului Traducătorilor organizat astăzi cu prilejul sărbătorii poeziei. Inaugurând lucrările ediţiei a patra a Atelierului Multilingv al Traducătorilor, preşedintele Comitetului de coordonare amintit al Institutului pentru Cultură al Voivodinei, totodată, şi-a exprimat şi satisfacţia că, la reuniunea organizată anul acesta cu prilejul Zilei Mondiale a Poeziei participă mai mult de 20 de traducători, profesori şi mentori.

 
 
Studenta Dorinela Berlovan cu mentorul său Virginia Guţu Popovici,
organizatorii Atelierului Traducătorilor Lucian Marina şi Irina Papuga
de la Institutul pentru Cultură al Voivodinei şi studenta Camelia Mioc 

Prin activitatea lor, respectiv prin traducerea a circa 40 de autori în 15 limbi, participanţii la Atelierul Multrilingv al Traducătorilor contribuie la o mai bună cunoaştere reciprocă şi la dezvoltarea bogăţiei prin diversitate, la stimularea şi demistificarea creaţiei, precum şi la cultivarea limbii materne a popoarelor şi minorităţilor naţionale din Voivodina.       
                                                    Lucian

MARINA

 
 

 
                                                          
  

Posted by in Diverse | No Comments »

SALONUL INTERNATIONAL DE CARTE DE LA NOVI SAD

7 martie 2009
 
ARTA ALEGERII
 
         Între 12 şi 17 martie 2009, la Târgul Internaţional de Mostre din Novi Sad, va avea loc ediţia a 15-a a Salonului Internaţional de Carte din Novi Sad.
                
 
Centrul master al Târgului Internaţional
de Mostre din Novi Sad
       
        De asemenea, în zilele când are loc tradiţionalul Salon Internaţional de Carte, în sala polivalentă Master a Târgului de Mostre din Novi Sad va avea loc şi Expoziţia de artă plastică ,,Art expo", precum şi Târgul de mobilier şi echipament pentru enterier ,,Ambienta". La aceste manifestări care se vor desfăşura în patru săli ale Târgului de la Novi Sad, se vor prezenta mai mult de 300 de expozanţi din Serbia şi ţările din împrejurime, dintre care circa 150 sunt editori şi bibliotecari.
        În cele şase zile ale Salonului Internaţional de Carte, care se va desfăşura sub genericul ,,Arta alegerii", vor avea loc lansări de carte, reuniunii de specialitate şi alte manifestări adiacente.
        La reuşita manifestărilor amintite îşi vor da contribuţia şi Secretariatul provincial pentru cultură, precum şi Secretariatul provincial pentru administraţie, prevederi şi minorităţile naţionale din Voivodina sub a căror auspicii va fi prezentata şi activitatea editorială în limbile minorităţilor naţionale din Voivodina.
               

         
Irina  Papuga (Institutul pentru Cultură al Voivodinei),
Lucian Marina (preşedintele  S. L. R. şi poeta Ileana
Ursu lansează revista multilingvă ,,MOST-PUNTEA"
       
        La Salonul Internaţional de Carte de la Novi Sad va fi prezentată şi producţia editorială a Casei de Presă şi Editură ,,Libertatea", a Editurii ,,Floare de latinitate" şi a Editurii Institutului de Cultură al Românilor din Voivodina, instituţii ale cărui fondator este Consiliul Naţional al Minorităţii Naţionale Române din Serbia, cu sediul la Novi Sad.
        Totodată, la Salonul Internaţional de Carte de la Novi Sad se vor prezenta şi: Editura S.L.R. (a Societăţii de Limba Română din Voivodina), Editura Societăţii (Fundaţiei) de Etnografie şi Folclor din Voivodina, Editurii ,,Tibiscus"din Uzdin, precum şi alte edituri care publică cărţi, reviste sau alte publicaţii în limba română. 
               
 
Mircea Dinescu, Salonul de Carte de la Novi Sad, Laza Kostić
       
        Demn de menţionat faptul că, oaspetele ediţiei de anul acesta a Salonului Internaţional de Carte de la Novi Sad va fi poetul Mircea Dinescu. Renumitul scriitor român de talie mondială se va prezenta la Salon în cadrul tradiţionalului program literar care se desfăşoară sub genericul ,,Zilele lui Laza Kostić".
 
 L. Marina
 
                                                                     
 

 

La Târgul Internaţional de Mostre de la Novi Sad

 

BOGĂŢIA ÎN DIVERSITATE

  •  S-au închis porţile Târgului de la Novi Sad pentru vizitatorii saloanelor de carte, arte plastice şi mobilier  
  • La cele trei manifestări, anul aceasta au participat mai mult de 20 de mii de vizitatori  
  • La Târg totul a fost frumos şi funcţional iar limba nu a constituit o barieră pentru comunicare  
  • Între cele două ediţii ale Salonului au fost tipărite 150 de volume în 13 limbi ale minorităţilor naţionale  
  • Poetul Mircea Dinescu a fost oaspete de onoare al Salonului Internaţional de Carte de la Novi Sad

        Marţi seara, 17 martie 2009, la Târgul Internaţional de Mostre de la Novi Sad s-au închis porţile pentru numeroşii vizitatori ai ediţiei de anul acesta a Salonului Internaţional de Carte de la Novi Sad.

     În perioada 12-17 martie 2009, Târgul Internaţional de Mostre de la Novi Sad a fost o adevărată Mecca pentru iubitorii de carte, de artele frumoase şi aranjarea estetică a enterierului.
  
 
 
     Timp de şase zile, în ,,Atena Sârbească” au avut loc ediţia a 15-a a Salonului Internaţional de Carte de la Novi Sad iar, în paralel, şi ediţie a 14-a a Expoziţiei Internaţionale de Arte Plastice ,,ART EXPO” şi ediţia a 18-a a Târgului internaţional de mobilier şi echipament pentru enteriere ,,AMBIENTA”.
     Vizitatorii au putut admira bogăţia în diversitate căci, la cele trei prestigioase manifestări care au avut loc în sala polivalentă a Centrului master a Târgului de la Novi Sad, s-au prezentat mai mult de 300 de expozanţi din Serbia şi ţările din împrejurime, dintre care circa 150 au fost editori şi bibliotecari. Astfel, publicul a putut la un loc să petreacă clipe agreabile atât vizitând standurile Salonul de Carte cât şi savurând picturile expuse la Expoziţia Internaţională, respectiv delectându-se în timp ce admirau mobilierul frumos, creativ şi funcţional care a fost expus la Salonul ,,Ambienta”.
  

 

    La cele trei manifestări, anul aceasta au participat mai mult de 20 de mii de vizitatori.

    La Salonul Internaţional de Carte de la

Novi Sad

care s-a desfăşurat sub genericul ,,Arta alegerii”, pe lângă participarea la numeroasele lansări de carte, vizitatori au putut şi procura cărţile preferate pe preţuri mai acceptabile completându-şi bibliotecile personale atât cu cărţile scriitorilor autohtoni cât şi a celor din străinătate. 

    Oaspetele de onoare a ediţiei de anul acesta a Salonului de Carte de Carte de la

Novi Sad

a fost poetul Mircea Dinescu. Renumitul scriitor român de talie mondială s-a prezentat la Salon în cadrul tradiţionalului program literar care s-a desfăşurat sub genericul ,,Zilele lui Laza Kostić". Aci, Dinescu a încercat să demistifice ,,stupida iluzie: Să te-nconjori cu ziduri/ Şi să te simţi dintr-odată/ Atât de liber/.” (,,Democraţia naturii”, 1981). De fapt, a fost lansat cel mai nou volum de poezii alese ale lui Mircea Dinescu ,,Vindecat de revoltă” care, a văzut lumina tiparului graţie lui Tibor Vaida, directorul Institutului de Cultură al Voivodinei.

   
    Antologia bilingvă româno-sârbă a poeziei lui Mircea Dinescu ,,Vindecat de revoltă – Izlečen od pobune” este o ediţie îngrijită de poeţii Ileana Ursu şi Milan Nenadici care au ales şi tradus poeziile disidentului român. Ei au precizat că, ,,de la primele poezii publicate, prin imaginile lirice şi agresivitatea tonului, poezia lui Mircea Dinescu s-a dovedit a fi subverzivă faţă de regimul totalitar”. 
     Cartea a fost lansată atât la Salonul Internaţional de Carte de la Novi Sad cât şi la Institutul de Cultură al Voivodinei care a finanţat apariţia acestei antologii în Colecţia ,,Traduceri”, acesta fiind cel de al doilea volum în Colecţia instituită prin tipărirea primului volum româno-sârb de poezii alese ale lui Lucian Blaga traduse de dr Ofelia Meza şi Maria Nenadici. Autorii antologiei ,,Vindecat de revoltă” au ţinut să sublinieze că, ,,nu este de neglijat faptul că, Mircea Dinescu a atins un înalt nivel artistic cu poezia sa care a respins să îngenuncheze în faţa dictaturii şi a cenzurii, cu poezia care a trăit momente de tristă amintire şi care au fost şi izvor de inspiraţie”.
 
  

 

  

BLESTEMUL DE A FI PAMFLETAR

                               
                               Blestemul de a fi pamfletar
                                                                              de Mircea Dinescu

                                Ţară
de doftori şi de proşti cu stemă
                                zi te iubesc cumplit, ca pe-o exemă       
                                ce-mi supurează în bocanc continuu.
 
                                Hai, bagă-ţi pompa-n mine şi fă-ţi plinu’…
                                Cei ce te-au dus pe inimă ca-n targă,
                                pe toţi i-ai condamnat ani grei de zarcă,
                                pe toţi i-ai măcinat şi le-ai spart osu’
                                păstrând din morţi, ca probă, pe Coposu.
                                Te joci şi-acuma în nisip cu ciurul
                                şi unde dai de aur întorci curul
                                şi unde dai de oase scuipi morminte.
                                O,
ţară
fără ţinere de minte!

 

                                Ca să uităm de hainele vărgate,
                                ţi-ai resăpat bisericile toate
                                şi i-ai vopsit în miercurea cenuşii
                                pe activişti, ca sfinţi, în stânga uşii.
 
                                Treizeci de ani molozul Sfintei Vineri
                                l-au dus pe tălpi buldozeriştii tineri
                                în sat la ei şi-acum, bolnavi de brâncă,
                                se-nchină în pronaos la Cosmâncă. 
 

      Ce-i cu memoria mai lungă decât o şchioapă, îşi amintesc că disidentul Mircea Dinescu este cel care, pe 22 decembrie 1989, a ajuns la televiziune cu coloanele de manifestanţi, de unde a anunţat românilor fuga lui Ceauşescu şi declanşarea Revoluţiei. A devenit membru în Consiliul Frontului Salvării Naţionale iar, după Revoluţia din decembrie 1989 a fost ales preşedinte al Uniunii Scriitorilor din România. 

    Demn de menţionat şi faptul că, întreaga creaţie literară a poetului Mircea Dinescu a fost răsplătită cu numeroase premii, printre care Premiul Academiei Române şi Premiul Uniunii Scriitorilor din România. Mai precis, în anul 1971 a primit Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru debut iar, pe parcursul anilor i-a fost conferit încă de trei ori Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru poezie. Ultimul premiu literar important pe care l-a primit Dinescu este Premiul Naţional de Poezie ,,Mihai Eminescu”, premiu care i-a fost acordat anul trecut la Botoşani.
     Despre rolul lui Mircea Dinescu pe scena culturală contemporană, Gabriel Liiceanu scrie: „Mircea Dinescu este simbolul şi purtătorul de sens al mahalalei contemporane la români. El o reprezintă în viaţa de zi cu zi, dar deopotrivă o hrăneşte şi o potenţează la televizor sau în revista porno-politică Plai cu boi, născută din această mahala şi întreţinând-o, la rândul ei, cu fast, abjecţie şi talent”.
    Bineînţeles că, de la primul volum de debut ,,Invocaţie nimărui” (care a văzut lumina tiparului în anul 1971 şi pentru care, după cum am subliniat, Dinescu a primit Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru debut) şi până la plachetă de versuri ,,Corijent la cele sfinte”, apărută în 2003, au trecut ,,ani lumină”, pe scara ascendentă a metaforelor poetice ale poetului care, aidoma lui Rembo, scrie uneori şi o poezie ilogică, fără puncte tangenţiale cu orice deja cunoscut.
     La reuşita ediţiei a 15-a a Salonului Internaţional de Carte de la Novi Sad şi-a dat contribuţia şi Secretariatul provincial pentru cultură, precum şi Secretariatul provincial pentru administraţie, prevederi şi minorităţile naţionale din Voivodina sub a căror auspicii a fost prezentată activitatea editorială în limbile minorităţilor naţionale din Voivodina.
    Astfel, la Salonul Internaţional de Carte au fost prezentate cele mai noi numere ale revistei ,,Floare de latinitate” tipărite de Editura ,,Floare de latinitate” din Novi Sad şi bogata producţie a Casei de Presă şi Editură ,,Libertatea” din Panciova, instituţii ale cărui fondator este Consiliul Naţional al Minorităţii Naţionale Române din Serbia, cu sediul la Novi Sad
 
 
    La Salon a expus şi Editura S.L.R. (a Societăţii de Limba Română din Voivodina), care a prezentat şi cele mai noi proiecte editoriale . Culegerile de poezii ale Mărioarei Baba (Antologia ,,Atitudinea cool”) şi ale  Aurorei Planjanin (Antologia bilingvă româno-sârbă ,,Tăierea lemnelor”), respectiv volumul de critică literară a Ofeliei Meza ,,Tentanţii lingvistice” şi piesa de teatru ,,Clubul femeilor”, într-o ediţie bilingvă sârbo-română, sunt carţi care se găsesc la tipar şi au fost prezentate la Salon, în ,,Biblioteca virtuală a S.L.R.” (pe CD şi DVD).
 

 
    La Salon au fost lansate şi revista multilingvă ,,Most-Puntea” şi ziarul de cultură ,,Ogledalo-Oglinda”, apoi cele mai noi producţii editoriale apărute la Editura Societăţii (Fundaţiei) de Etnografie şi Folclor din Voivodina, precum şi la alte edituri care au o activitate editorială bogată şi publică cărţi, reviste sau alte publicaţii în limba română, cum este spre exemplu Editura ,,Tibiscus” din Uzdin care s-a prezentat cu periodicul ,,Tibiscus”, revista ,,Scărpinatul” şi cărţi precum sunt Analele Simpozionului ,,Oameni de seamă ai Banatului” etc.
  

 

     O revelaţie a Salonului au fost şi publicaţiile Editurii ,,Lumina” din Panciova, respectiv cele mai noi numere ale revistei ,,LUMINA”, ediţie transfrontalieră, de un aspect grafic de invidiat şi conţinut deosebit de variat. Iar, un exemplu eclatant că, limba nu constituie o barieră pentru contactul marelui public cu unele creaţii literare respectiv producţii editoriale deosebite, a fost şi lansarea celei mai noi reviste literare ,,EUROPA”, redactată de poetul Pavel Gătăianţu şi o redacţie internaţională. Revista de literatură, artă, cultură şi tranziţie ,,EUROPA” este editată de Institutul pentru Cultură al Voivodinei şi publică textele colaboratorilor din 8 ţări euroepene, sumarul articolelor fiind şi în limbile sârbă, franceză şi engleză. Interesant de menţionat că, la revista este ataşat şi un CD (care conţine un interwiev cu renumitul caricaturist român Ştefan Popa-Popa’s, apoi un concert susţinut de Victor Polverejan Obşust şi ansamblul lui de jazz, precum şi o expoziţie a pictorului Traian Todoran din Novi Sad).
Lucian

MARINA

 

                                                                     
 

Mircea Dinescu: poetul, dizidentul şi decepţia 
  
    Istoria literaturii române va consemna probabil trei mari acţiuni din biografia lui Mircea Dinescu: naşterea scrisului poetic, curajul protestului anticomunist şi clovneria mediatică post-decembristă.
 
     Talentat până la refuz, vizionar ameţitor şi răsfăţat de cuvinte, tânărul „cu spatele frumos” îşi invoca la debut muza: „vreau drept hrană lapte din sfârcuri de cometă / să-mi crească ceru-n suflet şi stelele în os / şi să dezmint zăpada pierdut în piruetă.” 
     O înregistrare din 1967 ne arată un holtei amuzat, candid, zâmbind fâstâcit în faţa camerelor de luat vederi, gata să explodeze pe făgaşul serpentinos al metaforei. Erau vremuri în care Mircea Dinescu îndura stoic sărăcia şi anonimatul.
     Poetul s-a maturizat rapid şi a scris mai departe. Versurile s-au aşezat mereu între tonul ludic, gravitatea vertiginoasă şi incantaţia elegiacă. Mircea Dinescu s-a pus cordial „La dispoziţia dumneavoastră” (1979), alegând apoi dramatic un „Exil pe o boabă de piper” (1985). A stat în preajma clasicilor, i-a citit pe Rimbaud, Borges şi Puşkin, a fost apreciat de critici şi a râvnit la „O beţie cu Marx” (1989). Editurile străine i-au publicat cu generozitate texte interzise acasă („Ce faci tu, literatură? / Tulburi cîţiva tineri caraghioşi din provincie / aşezi negustorul de hîrtie / la masa celui cu burta plină de litere / pui păduchi de aur în chica boemului / şi tricolor pe pieptul academicianului / dar nu poţi îndulci apa înecatului / nici topi zăpada leprosului / nici îngrăşa vinerea săracului”).

 

 

 

 
Mircea Dinescu, la ceapă

      
     În anii de hazna şi servitute ai socialismului, Mircea Dinescu n-a acceptat ca viaţa literelor să fie guvernată exclusiv de „autonomia esteticului.” Acum douăzeci de ani, la 17 martie 1989, poetul declara pentru ziarul Libération că drepturile omului sunt încălcate (precedentul fiind interviul dat postului Radio Moscova în august 1988, când a lăudat  perestroika  lui Gorbaciov). Câţiva intelectuali de prestigiu — Geo Bogza, Şt. A. Doinaş, Mihai Şora, Octavian Paler, Al. Paleologu, Dan Hăulică şi Andrei Pleşu — s-au solidarizat cu Mircea Dinescu printr-o scrisoare de susţinere. Poetul a fost dat afară din serviciu iar semnatarii au primit interdicţia de-a mai publica (cu excepţia antifascistului Geo Bogza). Devenit faimos prin intermediul „Europei libere”, Mircea Dinescu a fost salutat – alături de Doina Cornea – drept erou al conştiinţei naţionale. 

    La Revoluţie, întreaga ţară şi diaspora fac cunoştinţă cu cel mai spectaculos intelectual-dizident al „epocii de aur.” În ziua de 22 decembrie 1989, cel care a rostit faimoasa declaraţie „Fraţilor, am învins!” a fost iubit instantaneu de întreaga Românie. 
      După ianuarie 1989, strategia împrietenirii cu puterea a dat neaşteptate roade. Ion Iliescu, îndeosebi, s-a bucurat de invitaţii nenumărate pe proprietăţile poetului (în Ialomiţa sau în Dolj, „La Cetate”). Orientarea pro-democrată l-a menţinut succesiv aproape de Emil Constantinescu, Teodor Stolojan şi Traian Băsescu (pe care l-a lăudat în campania din 2004, pentru a-l apropia într-o caricatură ineptă din 2009 de figura lui … Hitler). După 2005, şi de atunci fără alte fluctuaţii de simpatie, Dinu Patriciu sau Călin Popescu-Tăriceanu au vibrat la pofta de concesie şi interesele de asociere ale domnului Dinescu. 
      Sigur, a existat şi bătălia pentru deschiderea arhivelor fostei Securităţi. În afara acestui episod onorabil, însă, mandatul vigilenţei etice („to speak truth to power”) s-a prăfuit uşor. O perioadă, scrisul de pamflete suculente şi pastile pontoase a mai atras cititorii de politică (nu şi poezie). Histrionul latifundiar s-a reprofilat apoi în domeniul business. A făcut afaceri cu Sorin Ovidiu Vântu, Silviu Prigoană sau Academia Română, devenind – după propria declaraţie – un fermier capabil să investească (fără profit) peste un milion de dolari (echivalentul premiului Nobel pentru literatură sau pace). 
      Toate acestea n-ar fi fost deloc prilej de sminteală dacă, de ani buni, atât harul creatorului, cât şi îndrăzneala protestatarului n-ar fi lăsat loc unei măşti de circar. Aciuat pe lângă marii oligarhi, el vinde necazul proletarului şi compasiunea pentru mujic. Vrea să apere limba română, dar ca la uşa cortului. Împreună cu Stelian Tănase – autor recent de numeroase pagini pornografice (vezi romanul Maestro) – fostul dizident dezbate situaţiunea într-o cheie manelist-intelectuală. Tănase, confirmat pe post de profesor universitar după standardele româneşti ale profesiei, girează orice platitudini segmentate cu „dezvăluiri de culise” şi izbucniri vesele de limbaj bocciu. Nu e loc de rigori conceptuale, reflexe profesioniste, comparaţii pertinente sau referinţe istorice exacte: vorba să curgă, timpul să treacă iar magnetul poantei – oricât de ieftine – să ţină audienţa aproape! Şueta găzduită săptămânal în studiourile din Piaţa Presei Libere ajunge astfel o nefericită imitare a „hazului-de-necaz” propus americanilor de Stan şi Bran, în timpul marii depresiuni. Torturile cu frişcă sunt înlocuite însă de petele gri ale discernământului şi mirosul de ţiţei al frazei. 
       Omniprezent la televizor, invitat să comenteze orice subiect imaginabil, Dinescu bate câmpii pe sute de hectare. Cei care-l invită şi, probabil, el însuşi mizează pe imaginea omului simpatic – „prieten al elitelor”, pe alocuri, dar şi „băiat de comitet”. Chestionat pe cele mai mărunte teme, el se pronunţă cu fanatism obosit, aplomb isteric sau certitudini infantile. Uneori, dă impresia că ar face orice să ne ţină, contra-cost, atenţia mereu trează: de la expectoraţii involuntare şi mici înjurături live, până la cântece la firul de ceapă sau catrene uşor libidinoase, fostul patron al „Academiei Caţavencu” ajunge, la ore târzii, lăutarul favorit al gloatei. În momentele de sobrietate, se mai aud doar înjurături către yanchei, spasmul grijii pentru soarta stângii, relativizarea noţiunii de corupţie, o gustoasă reţetă culinară şi explicaţia despre rolul ecologic al ciorilor după campania agricolă de toamnă. 
       Darul povestirii şi umorul oacheş rămân în rezerva de înzestrări native ale fostului mare poet şi curajos dizident. Ridicat însă pe estrada bâlciului nostru balcanic, Mircea Dinescu – comparat odinioară cu expresionistul Blaga – nu mai girează astăzi decât mahalaua unei eterne tranziţii.  

                                                                                           Mihail NEAMŢU
 

     (Acest text a apărut în ,,Revista 22” din 10 martie 2009 )
    

 

 
 
                                                                                     

Posted by in Diverse | No Comments »

SPIRITUALITATEA ROMANEASCA IN SERBIA

2 martie 2009

                                                     

 
,,EMINESCU ÎN DURATĂ ETERNĂ"
 
        Sâmbătă, 24 ianuarie 2009, la Şcoala Generală ,,George Coşbuc” din satul Torac avut loc tradiţionala manifestare literar- cultural ă ,,Eminescu în durată eternă” în cinstea Poetului Naţional Mihai Eminescu iar, totodată, a fost sărbătorită şi ziua de 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române, de altfel şi Ziua Bibliotecii Româneşti ,,Nichita Stănescu” din Novi Sad .
       
       
       
 Lucian Marina, preşedintele S.L.R. a moderat serata literar-muzicală
 
        La această reuniune de suflet a fost cinstită memoria Poetului Naţional Mihai Eminescu, dar şi a regretatului nostru conaţional şi poet Olimpiu Baloş, profesor de limba română la Şcoala generală din Torac care, timp de un deceniu şi jumătate, a fost spiritus movens al manifestării culturale ,,Eminescu în durată eternă“. Înainte de reuniune, o delegaţie a Societăţii de Limba Română din Voivodina, în frunte cu Lucian Marina, preşedintele S.L.R. a depus coroane de flori la mormântul celui care a fost Olimpiu Baloş şi a aprins o lumânare în memoria celui dispărut.
        La manifestarea de la Torac a fost cinstitiă şi memoria renumitului scriitorului român Grigore Vieru, unul dintre cei mai mari poeţi români contemporani care a trecut în eternitate la 17 ianuarie 2009 astfel că, reuniunea la care a participat şi Excelenţa Sa Ion Macovei, ambasadorul României la Belgrad, a început cu un minut de reculegere prin care s-a cinstit atât memoria celor amintiţi cât şi a tuturor membrilor merituoşi ai comunităţii noastre care au trecut în cele eternitate. Tradiţionala manifestare şi de data aceasta a fost organizată de Societatea de Limba Română din Voivodina, respectiv Filiala Torac a S.L.R. împreună cu Societatea Cultural-Artistică ,,Vichentie Petrovici – Bocăluţ” şi vestita Orchestră ,,LYRA“ în frunte cu inimosului muzician şi dirijor Doru Ursu, precum şi în colaborare cu elevii şi colectivul Şcolii Generale, în frunte cu directoarea Cristina Cirişan. 
         
       
        
La reuniune a fost şi Excelenţa Sa Ion Macovei, ambasadorul României
 
        La reuniune poetul Slavco Almăjan a făcut un eseu despre Mihai Eminescu, iar Felicia Marina Munteanu a invocat patrimoniul românesc ca inspiraţie pentru Poetul Naţional despre care au vorbit şi scriitoarea şi traducătoarea Ileana Ursu, poeta şi prozatoarea Ana Niculina Ursulescu, precum şi poeta Mărioara Baba. Scriitorul şi editorul Ioan Baba, a prezentat succint cel mai nou număr al revistei ,,Lumina“ şi a vorbit despre poetul Grigore Vieru , precum şi despre nemuritorul Mihai Eminescu, ,,poetul nepereche“ elogiat şi de Excelenţa Sa Ion Macovei, ambasadorul României la Belgrad.
Lucian MARINA
 
                                                                         
 
 Alocuţiunea rostită de Lucian MARINA, preşedintele S.L.R. despre fratele  
de cruce regretatul Grigore  VIERU, Poetul Naţional al Republicii Moldova
 
        După cum este foarte bine cunoscut, în poemul ,,Odă în metru antic”, poetul Naţional Mihai Eminescu spunea ,,Nu credeam să învăţ a muri vreodată, pururi tânăr…” Nichita Stănescu afirma clar şi răspicat ,,Eu nu sunt altceva decât o pată de sânge care vorbeşte”.
        În urmă cu o săptămână, în urma unui stop de card, poetul român Grigore Vieru, a încetat din viaţă însă, a plecat în eternitate deoarece, acest eminent creator cunoscut prin faptul că, a reuşit să unească România şi Moldova prin cuvântul scris, prin sinceritate şi modestie, în ciuda regimurilor ostile de pe malurile Prutului, a devenit clasic al literaturii române basarabene încă în timpul vieţii.
       
       
       
 Grigore VIERU
 
        Marele Poet a debutat editorial, pe când era student, în îndepărtatul an 1957 şi anume cu placheta de versuri pentru copii, ,,Alarmă”, apreciată de critica literară, pentru ca, în anul 1969, de un succes deosebit de mare în rândul preşcolarilor să se bucure şi cartea lui Grigore Vieru ,,Duminica cuvintelor” care a devenit lectură constantă în fiecare grădiniţă.
        De fapt, o mare cotitură în destinul Poetului a produs în anul 1968 volumul de versuri ,,Numele tău”, carte apreciată de critica literară drept cea mai originală apariţie poetică, astfel că, volumul a devenit obiect de studiu la cursurile universitare de literatură naţională contemporană, chiar în anul apariţiei.
        Acum, a încetat să bată inima nobilă a bravului soldat al limbii române şi românismului, creator care s-a bucurat de titlul onorific de ,,Scriitor al poporului din Republica Moldova” şi, incontestabil, stingerea din viaţă a a talentatului scriitor reprezintă o mare pierdere pentru cultura română, o pierdere de nerecuperat pentru toţi care l-au iubit şi respectat, pentru toţi care opera, jertfa şi faptele mărinimoase.
 
 
        Plecarea Poetului este o mare pierdere şi pentru colegii lui de condei, prietenii de obârşie şi suferinţă căci, confratele Grigorie a fost şi un părinte ocrotitor, prevestitor şi harnic săditor al unor noi răsaduri cu roade de izbândă în conştiinţa românilor basarabeni şi nu numai, ci chiar şi a noastră a cosnângenilor lui bănăţeni.
        Sunt şi suntem mândri cei care au avut onoarea să-l cunoască, să ne zică Frate, să-i cunoaştem opera mai îndeaproape, să stăm la masă cu marele Poet, la o lecţie practică de exegeză, la un recital sau când glosa ori doar medita melancolic despre destinul fraţilor de peste Prut. Şi ne tălmăcea cu drag durerea şi suferinţa conaţionalilor săi acest creator care a tipărit primul text posbelic în Basarabia cu litere latine. Astfel  se face că, Grigore Vieru, care a fost unul dintre cei mai mari poeţi români contemporani, blajin din fire, ne va rămâne în amintire, ca militant brav, veşnic ferice şi firav. Renumitul poet basarabean, va râmâne în memoria noastră prin dragostea sa pentru limba, cultura şi istoria românilor de pe ambele maluri ale Prutului.
        Va rămâne în veşnica noastră amintire ca o ,,Voce a conştinţei româneşti” care, a slujit neobosit idealurilor pure ale românismului chiar dacă, în modestia sa, Grigore Vieru afirma ,,Sunt iarbă, mai simplu nu pot fi”.
        Mai precis, în anul 1996, de Rusalii, Poetul a pus o piatră funerară comună, pentru mama sa şi pentru sine, pe mormântul celei care i-a dat viaţă, cu următoarele epitafuri: ,,Pierzând pe mama, îţi rămâne Patria, dar nu mai eşti copil”, iar pentru sine: ,,Sunt iarbă, mai simplu nu pot fi”. Sensul acestui epitaf, Poetul l-a explicat astfel: ,,A fi simplu nu este o treabă uşoară. A fi simplu înseamnă să mori câte puţin, în fiecare zi, în numele celor mulţi, până te preschimbi în iarbă. Iar, mai simplu ca iarba ce poate fi ?”
        De altfel, în anul 1978, la Editura ,,Junimea” din Iaşi s-a publicat cartea lui Grigore Vieru ,,Steaua de vineri”, prefaţată de Nichita Stănescu, fapt prin care s-a rupt tăcerea între scriitorii români de pe ambele maluri ale Prutului.
       
       
       
Nichita Stănescu
 
        A fost acesta şi unul dintre motivele de ce l-am amintit la început pe Nichita Stănescu, cel care a rupt tăcerea şi între scriitorii români de pe ambele maluri ale Dunării, între scriitorii români din Iugoslavia şi România, marele Nichita al cărui falnic nume îl poartă şi Biblioteca Românească din capitala Voivodinei. Ziua de 24 ianuarie este Ziua Bibliotecii ,,Nichita Stănescu”,  din Novi Sad, motiv în plus pentru sărbătoare. Ziua de 24 ianuarie este şi Ziua Unirii Principatelor, eveniment de importanţă covârşitoare pentru Marea Unire de la Alba Iulia. Aşadar, astăzi e praznic, e sărbătoare, motiv să amintim şi liantul dintre Iaşi şi Novi Sad, căci fără prietenii din capitala culturală şi spirituală a României nu ar fi reuşit nici Societatea de Limba Română din Voivodina în urmă cu un deceniu să pună temeliile Bibliotecii Româneşti.
       
        
             
Oameni de ştiinţă şi de cultură din Iaşi şi Novi Sad cu fondatorii
Bibliotecii Româneşti ,,Nichita Stănescu" din Novi Sad
       
        Înainte de toate trebuie subliniat liantul dintre Iaşi şi Unirea românilor într-un singur stat naţional, rezultat al unui proces îndelungat, deoarece e cert că de la Ţările Române la România a fost un proces de lungă durată, marcat de biruinţe şi înfrângeri. Dar, în acelaşi timp, a fost acesta şi un drum marcat de o permanenţă fără egal, procesul purtând ,,sigiliul Romei”, conştiinţa că avem aceeaşi sorginte şi formăm un singur neam.
 
        
 
Palatul Culturii din Oraşul Culturii  
 
                                                                        

Posted by in Diverse | No Comments »

CONSILIUL NATIONAL AL ROMANILOR DIN SERBIA

2 martie 2009
 
REALIZĂRI ŞI PERSPECTIVE
 
           Vineri, 27 februarie 2009, la Novi Sad , a avut loc şedinţa Consiliului Naţional al Minorităţii Naţionale Române din Serbia cu sediul la Novi Sad, reuniune la care, deşi pe ordinea de zi au figurat zece puncte, membrii Consiliului au fost expeditivi. Astfel, aproape fără dezbateri au adoptat Raportul financiar al Consiliului pe anul 2008 , precum şi Raportul de activitate pe anul 2008 şi Programul pe anul 2009 al Casei de Editură şi Presă ,,Libertatea”, respectiv Programul de activitate şi Raportul financiar pe anul 2008 al nou înfiinţatului Institut de Cultură al Românilor din Voivodina , instituţii ale cărui fondator este Consiliul Naţional. Fără dezbateri a fost adoptat şi Planul de activitate şi Planul financiar al Institutului pentru primul trimestru al anul 2009 dar, nu a fost adoptat şi Raportul financiar al Casei de Editură şi Presă ,,Libertatea” pe anul 2008. Gestiunea Casei a fost pozitivă însă, adoptarea Raportului financiar a fost omisă de pe ordinea de zi.
          
           
           
Moise Ianeş, Horea Lelea, Viorel Besu, Ion Dr Sfera, Nicu Ciobanu şi Daniel Petrovici
           
            Raportul financiar al Consiliului Naţional pe anul 2008 a fost prezentat de Marcel Drăgan, secretarul Consiliului care a precizat că, pentru activitatea ordinară a acestui organism din Bugetul Republicii Serbia şi Bugetul P.A. Voivodina s-au primit mai mult de 10 milioane dinari. Pentru Proiectul ,,Ochestra” s-au primit 1.415.000 dinari, iar pentru Proiectul ,,Corul” 950 de mii dinari, în timp ce pentru Cupa şcolarilor şi Cupa Libertăţii au fost alocate 300 de mii dinari iar, pentru Programe şcolare şi traducerea testelor 220 de mii dinari. Totodată, pentru alte proiecte din bugetul provinciei s-a primit încă jumătate de milion dinari.  În 2008 Consiliul Naţional a dispus de mai mult de 14 milioane dinari astfel că, s-a cumpărat şi un autoturism ,,ASTRA” care a costat mai mult de un milion de dinari.
           Daniel Petrovici, preşedintele Consiliului Naţional a apreciat drept satisfăcătoare activitatea Consiliului şi a preconizat că, anul viitor se va dispune de aproape 24 milioane dinari pentru activitate respectiv realizarea diferitor proiecte, în care sens trebuie adoptată o strategie mai bine gândită.
           
           
           
           
Marinel Bugar, Moise Ianeş, Lucian Marina, Horea Lelea şi Viorel Besu
           
           În Raportul privind activitatea Casei de Presă şi Editură ,,Libertatea” din Panciova pentru anul calendaristic 2008, se subliniază că, ,,o retrospectivă atentă a pulsaţiilor Casei”, ,,o incursiune mai nuanţată prin compartimentele ei, urmată de evaluarea gestiunii acesteia”, va indica un nivel optim al bilanţului, axat pe respectarea în totalitate a conceptului de activitate stabilit la începutul anului, din care rezultă îndeplinirea rolului şi sarcinilor asumate.” Vorbind despre activitatea  ,,Libertăţii” în anul 2008, membru al Consiliului Nicu Ciobanu, de altfel, directorul acestei Case a subliniat că, în gestionare s-a sprijinit pe cele două principii recogniscibile prin: asigurarea unei vialibilităţi financiare şi respectarea unui conţinut elevat al compartimentelor Casei.
           Marcel Drăgan, în calitate de preşedinte al Consiliului de Administrare al Institutului de Cultură al Românilor din Voivodina a precizat că, această instituţie infiinţată de Adunarea Voivodinei la 10 martie 2008, în cursul anului trecut a dispus de un buget de 8 milioane dinari. Sediul Institutului a fost inaugurat abia la 27 decembrie anul trecut şi s-a cheltuit doar a zecea parte a mijloacelor disponibile şi anume pentru salariile celor doi executanţi, cheltuielile în baza contractele de autor şi asigurarea infrastructurii pentru activitatea Institutului. În anul 2009 Institutul va dispune de 15 milioane dinari pentru activitate şi anume aproape în totalitate în baza dotaţiilor din buget, de la Secretariatul provincial pentru cultură.
              
             
              
           
Daniel Petrovici, Marcel Drăgan, Vasile Barbu şi Marinel Bugar
            
            Ion Dr Sfera a criticat Biroul din Vârşeţ a Consiliului despre a cărui activitate a spus că ,,este nulă” deşi trebuia să fie coordonată de vicepreşedintele Consiliului Viorel Dr Luca. S-a cerut un raport de justificare a existenţei birourilor şi a coordonatorilor care sunt plătiţi. Totodată, s-a constatat că, nu au fost condiţii pentru deschiderea birourilor la Zaicear şi la Cuvin dar, totuşi, a fost adoptată Decizia privind deschiderea birourilor teritoriale şi pentru comunele Biserica Albă şi Plandişte. A fost adoptată şi Hotărârea privind majorarea numărului de salariaţii pe lista Consiliului la 12 executanţi, în genere cu orarul de 4 ore. Cu jumătate de salariu, coordonatori pentru proiecte vor fi Laurian Duluj din Alibunar, pentru Voivodina şi Draghişa Constandinovici din Cladova, pentru Serbia de Răsărit.
           Membrii Consiliului au fost informaţi şi despre faptul că, la cererea personală, luni, 23 februarie 2008, preşedintele Consiliului a fost primit la Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române de Prea Fericitul Părinte Patriarh Daniel Ciobotaru.
           
 
           
            
Nicu Ciobanu, D. Petrovici, Teodor Raşa, V. Barbu, M. Bugar, M. Ianeş şi H. Lelea
            
            La iniţiativa lui Marinel Bugar au avut loc dezbateri şi despre Festival. Membrii Consiliului au reconfirmat atitudinea că, poate avea loc un singur Festival care a ajuns la cea de a 49-a ediţie şi că marele Festival trebuie să se ţină la Ecica.
 
Lucian MARINA
 
                                                                                  

Posted by in Diverse | No Comments »

LIMBA MATERNA

25 februarie 2009

21 FEBRUARIE – ZIUA INTERNAŢIONALĂ A LIMBII MATERNE
 
          La Conferinţa Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Învăţământ, Ştiinţă şi Cultură din anul 1999, data de 21 februarie a fost proclamată – Ziua Internaţională a Limbii Materne. UNESCO şi-a propus să promoveze recunoaşterea şi utilizarea limbilor materne din lume , în special a limbilor grupurilor minoritare.
           Acum, ziua de 21 februarie se marchează în întreaga lume iar, Societatea de Limba Română din Voivodina a organizat o festivitate şi la Novi Sad, în ,,Atena Sârbească”, cum se numeşte capitala Provinciei Autonome Voivodina în care trăiesc aproape 30 de popoare şi minorităţi naţionale şi se vorbesc tot atâtea, ba chiar şi mai multe limbi.
           Societatea de Limba Română din Voivodina care, în condiţiile specifice din Serbia acţionează aidoma unei micro Academii de Ştiinţe a Românilor, a organizat manifestarea consacrată Zilei de 21 februarie – Ziua Internaţională a Limbii Materne, în colaborare cu celălalte societăţi de limbă, literatură şi cultură ale popoarelor şi minorităţilor naţionale din Voivodina, care acţionează în cadrul Comitetului de coordonare al Departamentului pentru organizaţiile non-guvernamentale al Institutului pentru Cultură al Voivodinei. Astfel, la festivitate au participat oameni de ştiinţă şi de cultură, cadre didactice, lectori, editori şi ziarişti români, dar şi din rândurile altor popoare şi minorităţi naţionale.
           
           
           
Printre participanţi s-au găsit şi cunoscuţii ,,pedagogi de şcoală veche"
învăţătoarea în pensie Livia Marina şi prof. Dr Lia Magdu (în primul rând)
           
            Cei prezenţi la reuniunea care a avut loc la Căminul Învăţătorilor din Novi Sad, mai întâi,  au fost salutaţi mai întâi în numele Institutului pentru Cultură al Voivodinei de Lucian Marina, de altfel preşedinte al Societăţii de Limba Română din Voivodina iar, apoi şi de Zdenka Rajković, preşedinta Societăţii Învăţătorilor din Novi Sad, care a fost gazda reuniunii.
           Preşedintele S.L.R. a reamintit că, agenţia specializată a ONU cunoscută sub denumirea de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru învăţământ, ştiinţă şi cultură – UNESCO, care are sediul la Paris, acordă sprijin învăţământului şi dezvoltării culturale, precum şi protejării patrimoniului naţional şi a patrimoniului cultural mondial, respectiv colaborării ştiinţifice internaţionale, libertăţii presei şi a comunicării. În acest sens, nu trebuie să surpindă faptul că se acordă o atenţie atât de mare păstrării, prezervării şi cultivării limbilor materne, în special dacă se ştie că limba maternă este cel mai bun paznic al patrimoniului cultural nematerial, care asigură ce mai  calitativă descifrare a lumii în care trăim şi constituie calea cea mai directă în procesul de descoperire a valorilor universale.
           Conform unor opinii, în momentul de faţă mai mult de 6 miliarde 500 de mii de persoane comunică în 6.528 de limbi însă, această cifră se schimbă vertiginos deoarece tot la două săptămâni dispare câte o limbă, respectiv circa 2.500 de limbi sunt ameninţate cu dispariţia sau deja sunt pe cale de dispariţie. Lucrul acesta este atât consecinţa utilizării mijloacelor moderne de comunicare în masă care militează pentru unificarea lingvistică şi globalizare, cât şi a metodelor perfide de asimilare forţată sau tacită în care sens este deosebit de însemnată munca persistentă şi sistematică de păstrare şi cultivare a limbii materne. În caz contrar, odată cu micşorarea numărului de persoane care vorbesc o anumită limbă, dispar şi cuvintele, respectiv naţiunile îşi pierd identitatea devenind un trecut istoric şi se mai găsesc doar în focarul experţilor preocupaţi de arheologia lingvistică. În momentul de faţă, raportul din ,,satul global” este de aşa natură încât 95 la sută din limbile existente sunt folosite de numai 4 la sută din populaţia mondială şi experţii în lingvistică avertizează că, procesul dispariţiei este inevitabil astfel că este posibil ca până la sfârşitul mileniului XXI pe Terra să se vorbească doar circa 1.000 de limbi.
            
            
            
Lucian Marina, preşedintele Comitetului de coordonare acordă Societăţii
Învăţătorilor menţiunea conferită de Institutul pentru Cultură al Voivodinei
                        
            Manifestarea la care au participat şi unele cadre didactice active, precum şi din rândul celor care au ieşit la pensie, a constituit un prilej atât pentru evocarea amintirilor cât şi pentru decernarea premilor celor merituoşi. Astfel, Institutul pentru Cultură al Voivodinei a acordat menţiuni învăţătoarei în pensie Livia-Leana Marina, profesoarei Dušanka Doban şi Societăţii Învăţătorilor din Novi Sad.
            De altfel, cu această ocazie, participanţilor au fost prezentate şi două comunicări ştiinţifice deosebit de interesante şi anume despre învăţământul în Voivodina pe parcursul secolelor şi despre activitatea fructuoasă de zece ani a Societăţii Învăţătorilor din Novi Sad.
          
           
           
Prof. Irina Papuga prezintă revista plurilingvă ,,MOST” (PUNTEA)
           
            Prof. Irina Papuga, coordonator-şef al Departamentului pentru organizaţiile non-guvernamentale al Institutului pentru Cultură al Voivodinei a subliniat în mod deosebit însemnătatea revistei plurilingve ,,MOST” (PUNTEA) pentru păstrarea limbii materne în genere şi, în speţă, a limbilor minorităţilor naţionale din Voivodina.  Pe cele 80 de pagini ale ultimului număr al acestei publicaţii, numărul 8 al revistei editate de Institutul Cultural al Voivodinei, sunt publicate comunicările prezentate la reuniunea ştiinţifică care a fost organizată în ,,Atena sârbească”, la 5 octombrie – Ziua Mondială a Învăţământului, instituită tot de UNESCO în anul 1994. Merită subliniat în mod deosebit faptul că, aceste comunicări sunt tipărite în 14 limbi ale popoarelor şi minorităţilor naţionale din Voivodina, inclusiv în limba engleză şi esperanto.
                                                                                                                                                                               L. Marina
           
          
           
           
Veronica Onciu, învăţătoarea Livia Marina, prof. dr Lia Magdu, ziarista
Aurelia Isac şi Lucian Marina, preşedintele Societăţii de Limba Română
           
 
                                                                              
 
            Curiozităţi 
 
            Ţările în care se vorbesc cel mai mare număr de limbi sunt Papua Noua Guinee cu 850 şi Indonezia cu 670, respectiv Nigeria şi India cu 380 de limbi care se vorbesc frecvent. De asemenea, în fiecare din următoarele ţări Camerun , Mexico, Republica Congo, Australia şi Brazilia se vorbesc mai mult de 200 de limbi iar, în alte 13 ţări se vorbesc mai mult de 100 de limbi.
            Dispariţia unei limbi echivaleaza cu pierderea unei întregi culturi, iar această afirmaţie este întărită de numarul mare şi viteza ameţitoare cu care dispar idiomurile actuale. Dacă 80 % din populaţia globului vorbeşte una dintre cele circa 80 de limbi de circulaţie internaţională, doar 0,2 dintre oameni comunică în peste 3500 de dialecte sau limbi rare. Ţările în care există cele mai multe limbi în pericol de dispariţie sunt India (196), Statele Unite (192), Indonezia (147), China (144), Mexic (144) şi Rusia (136).

             
                

 

 Serbia (fără Kosovo) Serbia Centrală Voievodina
  Number % Number % Number %
TOTAL 7.498.001 100 5.466.009 100 2.031.992 100
sârbi 6.212.838 82,86 4.891.031 89,48 1.321.807 65,05
montenegrini 69.049 0,92 33.536 0,61 35.513 1,75
iugoslavi 80.721 1,08 30.840 0,56 49.881 2,45
albanezi 61.647 0,82 59.952 1,1 1.695 0,08
bosniaci 136.087 1,82 135.670 2,48 417 0,02
bulgari 20.497 0,27 18.839 0,34 1.658 0,08
bunjevci 20.012 0,27 246 0 19.766 0,97
gorani 4.581 0,06 3.975 0,07 606 0,03
croaţi 70.602 0,94 14.056 0,26 56.546 2,78
macedoneni 25.847 0,35 14.062 0,26 11.785 0,58
musulmani (după naţionalitate) 19.503 0,26 15.869 0,29 3.634 0,18
ţigani 108.193 1,44 79.136 1,45 29.057 1,43
vlahi(români) 40.054 0,53 39.953 0,73 101 0
români 34.576 0,46 4.157 0,08 30.419 1,5
germani 3.901 0,05 747 0,01 3.154 0,16
ruteni 15.905 0,21 279 0,01 15.626 0,77
ruşi 2.588 0,03 1.648 0,03 940 0,05
slovaci 59.021 0,79 2.384 0,04 56.637 2,79
sloveni 5.104 0,07 3.099 0,06 2.005 0,1
cehi 2.211 0,03 563 0,01 1.648 0,08
ucraineni 5.354 0,07 719 0,01 4.635 0,23
unguri 293.299 3,91 3.092 0,06 290.207 14,28
alte 11.711 0,16 6.400 0,12 5.311 0,26
nedeclarat 107.732 1,44 52.716 0,97 55.016 2,71
necunoscut 75.483 1,01 51.709 0,95 23.774 1,17

                  

Posted by in Diverse | No Comments »

Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro